Fundatia Eco-Civica, alaturi de Coaliția pentru Mediu din România, adresează aceasta scrisoare-manifest Primăriei Municipiului Bucuresti și celor șase Primării de sector, atrăgând atenția asupra modului cum este gestionată problema protecției mediului, cea a spațiilor verzi și cea a transparenței și implicării cetățenilor în procesele decizionale, fără de care nu este posibilă o dezvoltare durabilă a Capitalei noastre. Ne adresăm totodată și Parlamentului Romaniei, Guvernului Romaniei, Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor.
Situatia spatiilor verzi este una din cele mai grave probleme cu care se confruntă Capitala. Este si principalul motiv, alături de traficul din ce în ce mai intens, care au dus la declanșarea de către Comisia Europeană a procedurii de infringement, cauza fiind poluarea atmosferica din
București.
Asa cum au precizat Coaliția pentru Mediu din România (CMR), prin Asociația Ecopolis, care asigura secretariatul, și Fundația Eco-Civica, procentul real de spațiu verde/cap de locuitor nu depaseste 9 m pătrați!
Afirmațiile noastre sunt susținute și de Raportul Curții de Conturi care publică același procent, în timp ce Primăria Municipiului București publicase o cifră apropiată de 24 mp/cap de locuitor.
Suntem foarte departe de ținta impusa de legea pentru protecția mediului și recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), de 26 metri pătrați/cap de locuitor și chiar 50 mp, în ultimii ani.
În continuare constatăm o agresiune asupra spațiilor verzi și legislației de mediu, o dorință de a le transforma, cu orice preț, în zone construibile.
Legislativul votează legi sau modificări ale acestora care înlesnesc edificarea spațiilor verzi, autoritățile de mediu și cele locale dau interpretările care le convin legislației de mediu sau urbanism și observam o ,,colaborare” destul de periculoasă în avizarea și, ulterior, edificarea spațiilor verzi.
Cea mai frecventă situație întâlnită este aceea în care primăriile nu scriu folosința actuală a terenului în Certificatul de Urbanism (CU) iar autoritatea de mediu nu verifica amplasamentul prin vizită în teren sau consultarea unor documentații avizate anterior. Coroborând această situație și cu faptul că în prezent Planurile Urbanistice de Detaliu (PUD) nu mai sunt evaluate de autoritatea de mediu, toate acestea duc la pierderea unor suprafețe enorme de spații verzi, raportat la suprafața totală de spații verzi a Capitalei, care nu depaseste 1500-1700 ha.
Sunt parcuri întregi retrocedate, foarte multe spații verzi ale blocurilor sau instituțiilor publice care se doresc a fi edificate, agresând populația și afectând sănătatea acesteia, așa cum a precizat Uniunea Europeană (U.E.) în momentul declarării infringementului pe București, Iași, Brașov.
Exproprierea acestor terenuri este facilitată și de noua prevedere din Legea nr.24/2007, a spațiilor verzi, care dă posibilitatea autorităților, inclusiv celor locale, să intre, sau să reintre, în posesia terenurilor.
Se
impune și adoptarea unor măsuri de expropriere a unor terenuri proprietate
particulară ce pot fi amenajate ca spații verzi, precum și identificarea
terenurilor institutiilor publice ce pot căpăta tot destinația de spații verzi.
Acest impact negativ a dus la o implicare mai mare a cetățenilor, astfel că au apărut multe grupuri civice în diferite zone ale orașului, grupuri ce au solicitat ajutorul ONG-urilor specializate pe probleme de mediu, urbanism, patrimoniu. Unii dintre membri acestora au contribuit și la redactarea acestei scrisori.
Parte din aceste grupuri sunt coordonate de Eco-Civica, de alte ong-uri din CMR sau din afară, iar implicarea lor merge până la acțiuni în instanță, numărul acestora fiind extrem de mare. În urma solicitărilor repetate ale acestora, edilii Bucureștiului trebuie să asigure și să generalizeze transparența decizională, precum și abordarea proactivă a cetățenilor cu privire la planuri și proiecte cu impact, potențial sau efectiv, asupra mediului și comunității. Cetățenii trebuie implicați și consultați cu privire la orice astfel de intenții, iar aceștia trebuie să aprecieze, în mod informat, impactul asupra mediului și comunității.
Se impune ca, în regim de urgență, toate aceste autorități să colaboreze și să declare de utilitate publică toate terenurile retrocedate pe spații verzi, în vederea exproprierii și aducerea, sau mai bine zis readucerea, lor în circuitul public.
Legislativul și Guvernul nu trebuie să mai adopte proiecte legislative ce ar duce la edificarea spațiilor verzi, iar autoritățile locale să nu mai adopte documentații urbanistice cu încălcarea legislației de mediu.
Toate aceste măsuri, descrise mai sus, se pot lua
și aplica urgent.
Beneficiile le-am descris și sunt enorme, având efecte pozitive asupra sănătății populației, ținînd în frâu numărul deceselor cauzate de poluare și reducând, cât mai mult, numărul lor.
Semnatari – Fundația Eco-Civica, Coaliția de Mediu din România, grupurile informale de cetățeni din zona Sala Palatului, Bulevardul Unirii, Șos. Giurgiului 164, parcului Tineretului.
Redactată în cadrul proiectului “Fundatia Eco-Civica Bucuresti: Control cetățenesc asupra proiectelor cu impact asupra mediului și comunității”, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, un program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în parteneriat cu Romanian-American Foundation şi Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe.
