După două zile de colindat și văzut tăierile ilegale din munții de pe valea Dâmboviței, am apucat drumul spre Teleorman pentru a rezolva câteva probleme in zonă.

Drumul l-am ales, special, prin Siliștea-Gumești pentru a vedea și Casa Memorială Marin Preda.

Vai de noi, am trecut pe lângă ea fără să credem că aceea ar fi casa.

Un sătean ne-a întors din drum și am revenit la un afiș, așa c-am rămas afiș.

Vă arătăm in foto ce-am găsit.

E de nedescris, o paragină cu două grămezi de pământ și nisip, fără geam la stradă.

Tot săteanul ne-a spus că de fapt a-nceput renovarea casei și va ieși ca cea originală.

Am plecat cu un gust amar spre Centrul Memorial Marin Preda.

E in vechea școală din câte știm noi.

Dar poarta era încuiată iar in jurul bustului lui Marin Preda numai sticle de băutură sau suc și diverse ambalaje alimentare.

Iarăși am plecat cu un gust amar, cu același ,,Delir” in suflet.

Noroc că drumurile județene din Teleorman sunt bune și nu pericol public ca DN 65 A de pe raza Argeșului.